Balsam de rufe de casa

Am o pasiune pentru alchimie și concocții și pentru lucruri care arată îngrijit. Așadar, având în vedere că balsamul de rufe din comerț mi-a uns toată cuva mașinii de spălat până la punctul la care mi-am petrecut 2 ore frecând pelicula de cauciuc cu periuța de dinți, am decis că trebuie să existe o soluție mai bună pentru a împufoși rufele. Am cercetat problema vreo 2 zile, timp în care am aflat că balsamul de rufe este foarte toxic și am gasit o listă extinsă a chimicalelor pe care le conține. Din fericire, am gasit și o rețetă pentru înlocuitor, pe care l-am fabricat într-un borcan curat. Am pus 500 ml de apa rece de la robinet, 250 ml de oțet de vin alb (neaparat alb, daca folosiți altfel de oțet se vor păta hainele) și am turnat din licoarea asta în sertarul pentru balsam. Rufele au ieșit mirosind a curat, cu un iz ușor de parfum de la detergent (Perwol pentru lână). Nu e pic de miros de oțet in ele,  la calcat s-au comportat foarte bine iar culorile arată excelent.
În concluzie, dacă aveți gânduri în privința reducerii volumului de chimicale pe care le folosiți, vă recomand amestecul meu. Se pot adăuga câteva picături de ulei esențial pentru a da rufelor parfum (mie îmi place mirosul de portocale, dar exista zeci de variante pentru toate gusturile).

Voi reveni cu update-uri, pentru ca am înțeles că balsamul de rufe poate fi cauza unor eczeme care altfel nu au cauze cunoscute. Eu am probleme cu pielea de la 17 ani. Sper că dacă am scos și chimicala asta din meniul de zi cu zi (eu puneam balsam de rufe la absolut toate rufele), să văd ceva îmbunatățiri.

Despre probleme curente

Am publicat cateva dintre ororile petrecute in Romania ultimelor zile, reeditari ale unor orori la fel de mari din istoria recenta, dar care probabil nu au avut impact similar in constiinta colectiva pentru ca nu s-a nimerit sa coincida brutal. Mi se pare ca las sa moara in fiecare zi cate o bucatica din sufletul meu. Desi simt asta, prefer sa ignor, daca nu mi-o fi chiar rusine ca imi pasa. Ca asa pare cand ma uit in jur si vreau sa fiu si eu tot in medie, ca e “on the safe side” si apoi, e bine sa ramai in zona de confort. De data asta vor plati cainii. E convenabil, la indemana, usor. Mai pui ca se mai aduna si niste voturi, ca tot is cetatenii asmutiti acum impotriva cainilor si voturile-s voturi, inclusiv alea capitalizate la o inmormantare. Fie si a unui copil de 4 ani. La noi e mai special, ca n-am inteles nici acum de ce un violator in serie cu cateva tentative de omor in registru era in libertate, in aeroportul Otopeni, liber la agatat femei cazute din luna si a fost OK asa pana a macelarit japoneza. Probabil ca asa a fost sa fie interventia divina ca sa vina poporul japonez sa ne rezolve problema transferurilor de la aeroport. Pacat ca n-au venit sa ne rezolve si problema cainilor, ca un ghiont primisera atunci cand tot un cetatean al lor si-a gasit sfarsitul in jungla ce a cuprins ruinele fostului Mic Paris. Acum , cu furia populara aprinsa si vinovatii gasiti, cainii vor fi otraviti, impuscati, omorati prin metodele de Ev Mediu atat de dragi pe meleagurile acestea, ca lumea-I adaptabila si se descurca si cu ce are la indemana. Cainii is caini, criminalii is oameni. Important este ca noi sa ne protejam in continuare constiinta, sa fugim de decizii, de implicare, de responsabilitate, de pus stampilele la alegeri, de spus o parere, de amestecat in viata cetatii. Crima va devein parte din noi, ca si parcagii din centru, primarii, muntii de gunoaie , guvernul, tramvaiele si troleibuzele infecte , parlamentul, vanzatorii de branza de pe asfalt si peste din portbagaj, manelele la botezuri, Mercedesuri si Lamborgini (asa zicea un posesor), saracia lucie, participatul de serviciu la slujbele pentru morti de duminica si bataia subsecventa pe pachete de pomana, stivuite in papornita. Pentru ca daca nu poti sa te faci auzit cand strigi cat de tare te tin plamanii, sau latri la luna, dupa caz, asimilezi ceea ce nu poti sa schimbi singur.
E OK cu cianura, ea o sa ingroape definitiv constiintele si amintirea a orice a fost bun si frumos iar eu, noi o sa fim schelete ambulante in craterul ce va fi fost odata Romania.